Azi clasa mea a fost programata la vaccinul RRO.
Ieri le-am trimis parintilor niste fise prin care ii anuntam de "eveniment" si le ceream cateva informatii despre starea de sanatate a copiilor ( tratamente in curs, alergii, temperatura...)
Azi la 11 si jumatate, cand trebuia sa merg cu micutii la vaccin ,in fata clasei mele erau o multime de bunici, mamici, tatici veniti "sa le ridice moralul copiilor".
Numai ca prezenta lor nu a avut efectul scontat, ci i-a agitat rau pe copilasi. Ei sperau ca parintii sa-i "scape de necaz" si au apelat la "armele" lor: au plans, au tipat...
Ceilalti copii, vreo noua, la care nu au venit parintii, au mers cu mine la cabinet. Au fost tare cuminti, desi le era si lor frica. Unui baietel ii curgeau lacrimile, dar nu scotea nici un sunet!
M-am dus langa el si i-am spus ca eu il consider barbat si as vrea sa se poarte ca atare. Nu a mai plans. Acestia au fost tare multumiti ca i-am tinut in brate cand i-a intepat.
Era bine daca si ceilalti parinti ar fi stat acasa si ar fi avut incredere in mine si cadrele medicale ale scolii.
Cred ca parintii sunt uneori prea protectori si asta nu face bine copiilor. Ar trebui sa-i lase sa se descurce si singuri!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Premiu de la Elena Marin - Alexe
Multumesc mult!
Premiu de la Geanina
Multumesc frumos! Si eu il daruiesc tuturor celor care intra pe blogul meu. La multi ani!
Si eu simt cateodata ca parintii nu au destula incredere in noi. Uneori sunt indignata de faptul ca nu ma considera indeajuns de responsabila, apoi ma gandesc ca poate si eu voi face la fel cu copiii mei. Sper ca nu. Nu e deloc o chestie buna ca parinte, aceasta super protectivitate.
RăspundețiȘtergereoffffffffff parintii astia - sa mai lase copii in pace :D ;)))
RăspundețiȘtergerePana sa se nasca cea de-a doua fetita si eu condamnam protectia exagerata pe care si-o manifestau parintii de la grupa mea, acum insa...incep sa-i inteleg mai bine, desi sunt constienta ca trebuie sa existe o limita.
RăspundețiȘtergereAdevarul este ca cea mai grea meserie este aceasta de parinte...imposibil sa nu dai gres din cand in cand.
Părinţii hiperprotectori creează copii cu toleranţă redusă la frustrare. Şi ne mai mirăm de ce atâtea sinucideri !
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu tine. Copiii trebuie sa invete sa-si asume responsabilitati, sa-si faca singuri curaj...
RăspundețiȘtergereMarada, un mic dar si de la mine : http://secunde.com/2010/01/22/premii-pentru-copii-cuminti/
De chestia asta cu protectia excesiva nu scapi toata viata.
RăspundețiȘtergereSeñor Tomas ne protejeaza pe noi, cànd el este cel care are nevoie de ea. Ma terorireaza.
Si aseara , cànd urcam treptele spre camera mea, i-am strigat ¨CLOSCA¨.
Nu ne slabeste o clipa. Si suntem deja MARI, zicem noi.
Alina - eu nu m-am simtit prost ca au procedat asa, dar mi-a parut rau de copii. Daca erau cu mine, nu tipau si nu faceau ceea ce au facut cu parintii! Le era jena si acceptau situatia.Asa...
RăspundețiȘtergereEmanuel - sa-i lase cand trebuie, nu mereu!
RăspundețiȘtergeremiki - din greseli invatam toti. Parintii mei nu vor mai dori sa participe la astfel de "evenimente", mai ales ca o mamica venita mai tarziu a asistat la vaccinarea celor fara parinti si a vazut cat de repede si fara stres din partea copiilor a decurs totul!
RăspundețiȘtergereLili - ai mare dreptate! In timp, acesti copii superprotejati se vor trezi in fata vietii "cu mainile goale".
RăspundețiȘtergereLeo - multumesc pentru dar! Voi incerca sa-l iau. Sunt cam nepriceputa, dar ma voi stradui!
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Giulia - ai mare noroc cu domnul! Sa-l tina Dumnezeu!
RăspundețiȘtergereUneori toti simtim nevoia sa fim protejati, dar constatam ca nu o face nimeni!
Asa ca, daca domnul Tomas se straduieste, chiar si cu vorba, esti un om fericit!
Marada, poate pot eu sa te ajut sa-ti iei micul premiu. Iata :
RăspundețiȘtergere- click dreapta pe imagine
- din tot meniul care apare, alegi "Save image as"
- salveaza imaginea pe desktop-ul tau
- ataseaza imaginea intr-un nou post, pe blogul tau
Merge ? :)
De acord cu tine...dar stii cum e cu grija parinteasca!:)
RăspundețiȘtergere..pe vremea mea parintii nu aveau atit timp liber, iar bunicii aveau alte indeletniciri. imi era rusine sa spun ca...am plins, chiar daca ...
RăspundețiȘtergeretasha - prea multa "grija" strica!
RăspundețiȘtergereIoana - eram mai putin razgaiti!
RăspundețiȘtergereSi bunicii, si parintii, si noi aveam de munca! Fiecare incerca sa se descurce!