Translate

joi, 28 ianuarie 2010

Ce nu-ti va cere Dumnezeu niciodata

Cu permisiunea Elenei Marin Alexe postez si eu aceste minunate randuri care mi-au dat de gandit.
Poate vor trezi aceeasi nevoie de analiza a vietii si altora.
Inca o data:multumesc, Elena!

Ce nu-ti va cere Dumnezeu niciodata...

Dumnezeu nu-ti va cere sa spui ce suprafata are casa ta,
dar iti va cere numarul celor pe care i-ai primit in casa ta.

Dumnezeu nu-ti va cere numarul hainelor din dulapul tau,
dar iti va cere numarul celor pe care le-ai daruit.

Dumnezeu nu-ti va cere sa spui cati bani ai castigat in viata ta
dar te va intreba in ce scop i-ai folosit
.
Dumnezeu nu te va intreba cati prieteni sinceri ai avut,
dar te va intreba cator oameni le-ai fost prieten sincer.

Dumnezeu nu te va intreba despre vecinatatea in care ai trait,
dar te va intreba cum ti-ai tratat vecinii.

Dumnezeu nu te va intreba cat de des ai citit in Biblie, dar
te va intreba ce rezultate ai avut in urma citirii ei.

Dumnezeu nu te va intreba cat de mult te-ai rugat pentru altii
dar iti va cere socoteala pentru pentru timpul risipit in indiferenta.

Dumnezeu nu te va intreba de ce nu ai crezut in EL, dar
iti va cere socoteala pentru toate faptele tale.

miercuri, 27 ianuarie 2010

Literele buclucase

Ce ti-e si cu literele astea! Cand nu te astepti, te pot teleporta la mii de kilometri de destinatia stabilita.
Cele mai naravase par a fi H si B. Inlocuite, din necunoastere, neglijenta sau ger care-ti ingheata mintea, te fac sa ajungi de la fratii de peste Prut in razboiul din Afganistan!
Vai de noi si fratii nostri! Era sa ne pierdem presedintele prin cele zari de arme pline!
Noi ca noi,mai gaseam un Basescu sau o sosie a lui pe la emisiunile umoristice, dar fratii ramaneau fara suta de milioane de euro pe care le-a pregatit-o cadou.
Marinimos om!
Nici nu erau banii lui, ci ai FMI-ului...sau ai nostri?!
Dar vorba lui nea Nicu, impuscat de Craciun, "luati, va sterg eu datoria"!

vineri, 22 ianuarie 2010

Parinti prea protectori!

Azi clasa mea a fost programata la vaccinul RRO.
Ieri le-am trimis parintilor niste fise prin care ii anuntam de "eveniment" si le ceream cateva informatii despre starea de sanatate a copiilor ( tratamente in curs, alergii, temperatura...)
Azi la 11 si jumatate, cand trebuia sa merg cu micutii la vaccin ,in fata clasei mele erau o multime de bunici, mamici, tatici veniti "sa le ridice moralul copiilor".
Numai ca prezenta lor nu a avut efectul scontat, ci i-a agitat rau pe copilasi. Ei sperau ca parintii sa-i "scape de necaz" si au apelat la "armele" lor: au plans, au tipat...
Ceilalti copii, vreo noua, la care nu au venit parintii, au mers cu mine la cabinet. Au fost tare cuminti, desi le era si lor frica. Unui baietel ii curgeau lacrimile, dar nu scotea nici un sunet!
M-am dus langa el si i-am spus ca eu il consider barbat si as vrea sa se poarte ca atare. Nu a mai plans. Acestia au fost tare multumiti ca i-am tinut in brate cand i-a intepat.
Era bine daca si ceilalti parinti ar fi stat acasa si ar fi avut incredere in mine si cadrele medicale ale scolii.
Cred ca parintii sunt uneori prea protectori si asta nu face bine copiilor. Ar trebui sa-i lase sa se descurce si singuri!

miercuri, 20 ianuarie 2010

Cosmar?

A nins putin si pe toate posturile auzi ca e un cosmar sa circuli.
Cate un reporter infrigurat anunta cu un ton menit sa te bage in sperieti ca pe un drum circulatia e ingreunata, ca pe altul a fost inchisa o ora!
E iarna, e firesc sa fie ceva probleme, dar nu a venit apocalipsa!
Oare de ce nu prezinta si partea frumoasa a acestui anotimp binecuvantat? Oare audienta se face numai pe partea negativa? Ne plac catastrofele si, daca ne-a ferit Domnul de ele, le inventam?

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Concurs de limba romana

Asa cum ne-au obisnuit, colegii de la scoala "Take Ionescu" au organizat si anul acesta concursul de limba romana "LA SCOALA CU CEAS" pentru elevii claselor III- VIII.
Cateva sute de elevi din judetul nostru si din alte judete s-au intrecut ieri, intre orele 16 si 19, la probe care nu au fost deloc usoare.(Voi posta in zilele urmatoare subiecte si baremuri de la acest concurs pe blogul "Pentru elevi ...").
Azi am participat alaturi de alti colegi la corectarea lucrarilor.
Mi-au revenit lucrari de la clasa a IV-a. Punctul la care am lucrat suna asa: "Un mare scriitor roman, Tudor Arghezi, spunea: "O povestire e o jucarie". Gandeste-te ca, de data aceasta, tu esti povestitorul si realizeaza o compunere de 20 de randuri care sa aiba urmatorul inceput: Pe o banca veche, cu pupitrul rupt, era deschis primul meu abecedar. Emotia revederii lui m-a facut sa-mi amintesc anii de scoala primara..."
Compunerea trebuia sa respecte anumite cerinte, punctate separat. Pentru o lucrare perfecta elevul primea 40 de puncte.
Imi pare rau sa constat ca lucrarile nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor, din cei 200 elevi inscrisi la aceasta clasa nici macar unul nu a luat punctaj maxim, cel mai mare fiind de 29 puncte(adjudecat doar de cativa elevi).
Nu stiu ce au facut la celelalte puncte, dar la compunere au lipsit sclipirile.
Aproape toti au povestit prima zi de scoala.
Compunerile erau banale, ici-colo cate o expresie deosebita, o comparatie, o metafora...
Nu mai avem talente, elevilor nu le mai place romana...
Am plecat de acolo cu un gust amar!

vineri, 15 ianuarie 2010

joi, 14 ianuarie 2010

O femeie responsabila

La scoala noastra nu se inghesuie tiganii, nu pentru ca am fi noi mai intoleranti, ci fiindca locuiesc in alte cartiere si au scoli in apropiere sau pentru ca nu se prea le place invatatura si nu urmeaza nicio scoala.
Anul acesta la clasa I a fost inscris si un copil din aceasta etnie.
Din motive obiective invatatoarea clasei s-a schimbat din ianuarie si in locul ei a venit o alta colega.
Azi ne-a povestit ca a venit mama copilului respectiv la scoala si a intrebat-o ce note (nu stia de calificative) are fiul ei. Invatatoarea, intrigata, a intrebat-o de ce nu se uita in caiet, ca acolo sunt trecute toate calificativele. Mama i-a raspuns cu nonsalanta: "Da' ce, doamna, crezi ca eu stiu sa citesc?"
Lasand la o parte situatia 'simpatica" in care s-a aflat colega, nu pot sa nu admir dorinta acestei femei analfabeta de a-si da copilul la scoala si de a se interesa de situatia lui.
Daca si ceilalti din aceasta etnie ar proceda la fel, ar fi grozav.
Sa speram ca se vor molipsi si altii de la doamna respectiva! (o numesc doamna pentru ca merita!)

miercuri, 13 ianuarie 2010

M-am vaccinat

Desi am avut indoieli cu privire la calitatea vaccinului impotriva gripei porcine,mi-am calcat pe suflet si m-am vaccinat.
Tot citesc ca ar avea efecte adverse. Poate pe timp lung sa fie ceva probleme. Deocamdata nu am simtit decat o usoara durere si mi s-a inrosit locul cu pricina.
In schimb, am dormit in ziua in care l-am facut vreo doua ore (eu nu dorm de obicei ziua!), iar seara la noua iar am "tras pe dreapta"( altadata ma apuca miezul noptii pana adorm!).
Astea sunt singurele efecte ale vaccinului in cele cateva zile de cand "convietuiesc" cu el.
Ce o fi , om mai vedea!

marți, 12 ianuarie 2010

Mihai Eminescu

La 15 ianuarie se implinesc 160 de ani de la nasterea celui supranumit "Luceafarul poeziei romanesti", Mihai Eminescu.
Cine ar putea vorbi mai bine despre Eminescu (exceptand opera sa) decat cei ce l-au cunoscut?
Cuvintele lui Caragiale, Calinescu, si Tudor Vianu nu mai au nevoie de nici un comentariu.

Ion Luca Caragiale:
„Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; aci de o abstinenţă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”

Tudor Vianu :
"fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci".

George Calinescu:
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

A iubit femeia chiar daca aceasta la dezamagit adeseori si a trebut sa-si impuna sa fie "nemuritor si rece".
Si-ar fi dorit sa nu o imparta cu nimeni, chir daca ar fi trebuit sa traiasca departe de lume:
„Tu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.”

O alta doamna trecatoare prin viata lui Eminescu a fost Mite Kremnitz, cumnata lui Maiorescu. Pentru ea a scris poezia "Atat de frageda". Sa-i ascultam pe cei de la Mondial si sa-i multumim Domnului pentru ca ni l-a dat pe Eminescu!

duminică, 10 ianuarie 2010

O solutie pentru a iesi din criza...

...valabila doar pentru barbatii care...nu au facut pasul!

E doar...un copil!

Ca in fiecare an, cand incep inscrierile la clasa I, si anul acesta parintii vin cu copiii de mana sa le arate clasa in care vor invata si sa o cunoasca pe doamna invatatoare.
Intalnirile nu decurg mereu asa cum si-ar dori partile.
O colega ne-a povestit ca zilele trecute au venit la ea o mamica si baietelul ei. Au discutat, doamna a incercat sa dicute cu baiatul , acesta s-a cam codit...
Doamna a incercat sa strecoare o gluma: i-a zis micutului ca e cam stirb. Neinspirata alegere! Baiatul i-a replicat imediat: "si tu esti urata"!
Mama a amutit, colega a dat-o pe gluma...Mama l-a obligat sa-si ceara scuze, copilul s-a ascuns dupa fusta ei si de acolo s-a scuzat in felul lui: "iarta!"
Ne-a distrat situatia, dar am si invatat sa nu facem remarci chiar nevinovate.
Alti copii se lauda cand pierd un dinte, rad de intamplare, dar acesta s-a simtit jignit.
Fiecare om cu sensibilitatile lui!

joi, 7 ianuarie 2010

Ce-si ureaza copiii mei

Azi a fost ziua unui copilas din clasa mea.
Ca de obicei i-am cantat toti "La multi ani" si apoi au inceput sa curga urarile: "sa fii sanatos", "sa ai carnetul plin de foarte bine"...si acum tineti-va bine: "sa fii miliardar", "sa ajungi un om bogat", "sa-ti poti cumpara tot ce vrei"!
Urarea care m-a impresionat si pe care n-am mai auzit-o pana acum la un copil a fost "sa nu fii niciodata sarac"!
M-a intristat. Oare copilul care a rostit aceste cuvinte stia cum e sa fii sarac, oare...
Multe intrebari imi vin in minte! Trebuie sa vad mai indeaproape care e situatia copilului.Nu mi s-a parut ca ar avea probleme de genul acesta.
E de urmarit!

luni, 4 ianuarie 2010

Somnorosii

Azi a fost prima zi de scoala dupa o pauza de cateva saptamani. O parte din copilasi au mai venit cateva zile in vacanta pe la scoala, dar ceilalti au uitat definitiv ca sunt elevi. Azi erau tare somnorosi si obositi. Ce ii interesa mult de tot:unde facem educatia fizica.
In rest,au uitat litere, calcul... Le-am dictat cateva cuvinte si am auzit:"doamna, l-am uitat pe e!". Am zambit si l-am intrebat unde l-a uitat. Mi-a spus ca nu stie cum se mai scrie. Grea problema! Am rezolvat-o pe loc, facand un e marisor pe tabla.
In pauza s-au imbracat, au venit sa-mi arate ca si-au luat caciuli si manusi (avem o conventie in acest sens) si au zbughit-o la joaca. Au venit infrigurati si cand au dat de caldura iar s-au molesit.
Trebuie sa-i trezesc cumva, nu de alta, dar am materie multa si ore putine!
Mi-e mila de ei, dar de maine incepe munca serioasa!

duminică, 3 ianuarie 2010

O moarte...frumoasa...

...desi moartea nu e niciodata frumoasa, a avut un batran de la noi. Desi avea o varsta respectabila, 82 de ani, nea Vasile nu pregeta sa vina zilnic la biserica si sa cante alaturi de ceilalti coristi. A fi corist la biserica, inseamna sa te scoli in zori in fiecare zi de sarbatoare, sa participi la repetitiile din cursul saptamanii ... Pe scurt, nu e usor! Dar nea Vasile se straduia!
Azi, ca in fiecare zi de sarbatoare, a venit la biserica, a cantat, dar i s-a facut rau. A fost dus la spital, dar degeaba, coristul s-a dus sa-l intalneasca aievea pe Dumnezeu!
Citesc mereu pe blogurile Emei si Giuliei despre batrani care au probleme si ma ingrozesc.
De aceea spun ca nea Vasile a avut parte de o moarte...frumoasa: nu s-a chinuit nici el, nu a necajit nici pe altii, a pierdut starea de constienta in locul pe care l-a iubit cel mai mult.
L-a iubit si Dumnezeu pe el, nu?

vineri, 1 ianuarie 2010

Iubirea - un sentiment nepretuit!

Sa fiti iubiti si sa iubiti in noul an din care a trecut deja o zi!

Premiu de la Elena Marin - Alexe

Premiu de la Elena Marin - Alexe
Multumesc mult!

Premiu de la Geanina

Premiu de la Geanina
Multumesc frumos! Si eu il daruiesc tuturor celor care intra pe blogul meu. La multi ani!