Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Premiu de la Elena Marin - Alexe
Multumesc mult!
Premiu de la Geanina
Multumesc frumos! Si eu il daruiesc tuturor celor care intra pe blogul meu. La multi ani!
Multumesc mult!
Multumesc frumos! Si eu il daruiesc tuturor celor care intra pe blogul meu. La multi ani!
Fara cuvinte ...doar lacrimi ....
RăspundețiȘtergereEste trist, dar e realitatea in care traim!
RăspundețiȘtergere@ Pansidra - Uneori nu mai avem nici lacrimi in fata unui asemenea necaz!
RăspundețiȘtergerekis - cruda realitate!
RăspundețiȘtergeredraga mea maranda..e mediul in care traiesc zi de zi..oamenii nu fac nimic..dau doar din gura si pozeaza...doi prieteni mi-au murit in acelasi an de leucemie..medicina a devenit un comert si conteaza prea putin ca unii chiar cred in meseria de medic..vor fi contopistii si marii filozofi imbuibati de macare si cultura care intre doua ragaituri ipocrite date la caldurica o vor face pe marii salvatori..sau idioti ca unul cunoscut saptamana asta care va spune asa:copii nascuti din mama fumatoare si drogate etc..etc..un copil la tecuci inghite o lingura de saracie i s-a parut ce-a mai convenabila solutie de sinucidere...e mult de spus..si povestit din pacate nu dam decat din prea plinul nostru si nu facem nimic dezinteresat...ne bucuram de mancare si haine noi in timp ce altii nici nu au reusit sa se dumireasca ce e viata..copii absolut geniali mor de leucemie...in tibet..copii muncesc in lagare si li se extrag celule stem fortat..femeile sant sterilizate si culturi intregi dispar..si atunci?te intreb incotro ne indreptam?cati sant cu adevarat crestini?crestinul aparent sfant precum fariseii vechiului testament..si pe pamant nu e nici unul pur si curat..dar santem prea egoisti ca sa ne asumam riscuri sau sa parem nebuni...te imbratisez cu drag si mult respect pentru curaj..
RăspundețiȘtergere@nakudo- iti multumesc, dar nu eu sunt cea curajoasa, ci Adriana care merge zi de zi la spital si se confrunta cu inimaginabilul! Eu sunt o lasa, nici macar nu sunt in stare sa scriu o scrisoare unui astfel de copil aflat in suferinta! Am incercat, dar nu am gasit cuvinte. Daca as putea trimite sanatate as face-o, dar din pacate nu e in putinta mea. Sa-i ajute Dumnezeu sa-si duca crucea iar pe mine sa ma ierte pentru neputinta!
RăspundețiȘtergereEi ...am revenit ...
RăspundețiȘtergerept. ca ce ai raspuns ...
mi-a ramas in minte ...
e intr-adevar foarte greu ....
sa dai piept cu atita ....nefericire ....durere ...lipsuri ...
faptul ca esti sensibila ....
nu e un minus ....e un plus ....
si poate faci ...in jurul tau mult bine ...
de care nu esti constienta ...
plus ca se pot trimite ...citiva banuti ...
nu neaparat multi ...
ce poate parea pt. noi putin ....
pt altii inseamna enorm !
Uite am donat si eu si sotul ....la supermarchet ...e o casuta cu fonduri pt. banca de alimente ...
noi am fost 2 caraghiosi ...am bagat fiecare pe ascuns ....dar el a vazut ceva suspect si m-a intrebat ce am facut ...
Pupici Roz !!!
Sunteti niste oameni buni!Sa va ajute Dumnezeu!
RăspundețiȘtergereMISI !!!
RăspundețiȘtergere